08 ianuarie, 2013

Combinatul din Braila

Combinatul, gloria pierdută a economiei brăilene

                               
                              
Până în anul 1990, Combinatul de Fibre, Fire Artificiale și Celuloză și Hârtie (CFA-CH) de la Brăila reprezenta una din forțele economice ale României. Acum, locul unde se fabricau fibre și fire artificiale care mergeau la export în toată Europa și nu numai, unde se producea celuloză și hârtie, este de nerecunoscut. Clădiri la pământ, încăpute pe mâinile hoților, au fost devalizate de echipamente și dezmembrate de elementele componente, de parcă ar fi trecut printr-un cataclism. Așa s-ar putea descrie imaginea fostului colos de la marginea orașului Brăila. Pe data de 1 noiembrie 1968 se inființează Combinatul de fibre artificiale de la Brăila. Încă de la bun început, acesta s-a aflat în subordinea Centralei industriale de fire și fibre chimice Săvinești. Combinatul de fibre artificiale Brăila s-a înființat prin preluarea activității de producție a firelor și fibrelor artificiale de la Combinatul de celuloză, hârtie și fibre artificiale Brăila, care își reorganizase activitatea în mod corespunzător. Combinatul de fibre artificiale Brăila a funcționat pe baza principiului autogestiunii economico-financiare, cu personalitate juridică și s-a organizat potrivit normelor legale cu privire la organizarea și conducerea întreprinderilor socialiste de stat. Combinatul s-a încadrat în gradul special de organizare, grupa IV, iar unitățile și subunitățile sale au fost înființate conform legislației de atunci.
Peste 20.000 de locuri de muncă pentru brăileni, în anii socialismului
Platforma combinatului a ajuns ruină
Atunci se întrevedea un viitor prosper pentru orașul de la malul Dunării. Peste 20.000 de locuri de muncă oferea combinatul pentru oamenii Brăilei și nu numai. Visul devenise realitate, dar s-a spulberat subit imediat după anul 1990. Colosul industrial de altădată al Brăilei își închidea definitiv porțile. Dacă la începutul anului 1990, în Combinat lucrau mii de angajați, cu timpul, mai exact după numai 12 ani, în cele două fabrici ale combinatului - de fire și fibre artificiale și de celuloză și hârtie - mai lucrau doar 600 de oameni. La un moment dat, în 2003, s-a încercat privatizarea acestuia. Trecuse numai o lună și noul administrator concediase deja sute de persoane. În octombrie 2008, criza economică și-a pus amprenta definitiv asupra combinatului. Din cei aproximativ 200 de angajați care mai rămăseseră, 120 au intrat în șomaj tehnic. Mândria socialismului românesc devenise, peste noapte, o amintire. Brăilenii își aduc aminte și acum despre ceea ce a însemnat Combinatul de Celuloză și Hârtie. “Domnule, dimineața era un adevărat furnicar. Tramvaiele și autobuzele care aveau traseul până la combinat erau arhipline. Erau zile când oamenii stăteau și pe scară. Țin minte și acum. La noi, în combinat, exista o autobază de mașini de transport pentru angajați. Cred că erau pe puțin o sută de autobuze. Acestea asigurau zilnic transportul oamenilor din județ. Combinatul putea fi ușor asemuit cu un mic orășel. Deja începuseră construirea blocurilor de la kilometrul 10. Se ridicase și un dispensar. Acum ce să vă mai spun? Locul arată ca după bombardament. Clădiri puse la pământ, hoți de fier vechi și paznici care, pur și simplu, nu au cum să facă față celor care vin să prăduiască locul. Sincer, să vă spun, nu-mi vine să cred ce a ajuns dintr-un colos al industriei românești”, ne-a declarat Ionuț Vintilă, fost angajat al Combinatului de Celuloză și Hârtie Brăila, Secția celofibră.
Închiderea combinatului a avut conotații politice, spun brăilenii Decizia închiderii
Combinatului de Celuloză și Hârtie Brăila a fost luată de politicienii de la acea vreme, spun brăileni care au lucrat în combinat. Mai exact în anul 1997, Guvernul României, condus atunci de Victor Ciorbea a pus lacătul pe ușile mastodontului. A fost anul când au fost cele mai multe disponibilizări, peste 17.000. Atunci muncitorilor nu le-a venit să creadă. Imediat, prin secții a umblat vorba că este o execuție țărănistă a lui Victor Ciorbea, personaj care acum apare pe diferite posturi tv, acuzând actuala putere de incompetență, uitând parcă ce a făcut domnia sa în trecut. Același Victor Ciorbea care a tăiat la Brăila în carne vie, desființând societăți comerciale care puteau fi privatizate.
SC „Celhart Donaris” și-a închis porțile în 2009 Tot în aceeași perioadă, au mai fost închise alte două întreprinderi emblematice pentru industria Brăilei: “Promex” și “Laminorul”.
1997 a fost, de altfel, și anul când s-a trecut la preluarea clădirilor și a utilajelor existente în combinat de către firma “Tofan Grup”. Pentru că după numai câteva luni, combinatul – fabrica de fibre artificiale - care între timp căpătase denumirea de „Dunacor”, nu a adus niciun profit firmei de la București, aceasta a închis secția de la Brăila. Cealaltă parte a combinatului, fabrica de celuloză și hârtie, devenită “Celhart Donaris”, a cunoscut o lungă perioadă de tranziție fiind preluată de controversatul om de afaceri Vladimir Cohn. În anul 2009, și ultimii salariați au fost trimiși acasă, combinatul fiind definitiv închis, o investiție care atunci când s-a pus pe picioare a costat statul român peste un miliard de dolari. După 1997, fostul combinat a devenit, peste noapte, locul de profit pentru hoții din Brăila. În mai puțin de 15 ani, aceștia au reușit la propriu să distrugă clădiri întregi, să fure componente, piese și resturi de utilaje rămase la discreția „comercianților” de fier vechi. Deși polițiștii și jandarmii patrulează zilnic prin combinat, hoții își văd în continuare de treabă. Locul arată parcă este desprins dintr-un film celebru al lui Jean Claude van Damme, “Cyborg”.
Patrimoniul combinatului a ajuns pe mâinile hoților
Deși pare aproape incredibil, managerul unei mici societăți care își are sediul la marginea combinatului ne-a povestit cu groază cum, în urmă cu câteva zile, aproximativ 20 de persoane au pus la pământ o clădire înaltă de câțiva metri. “A venit la mine un prieten și mi-a spus cu groază că acea clădire în care îmi mai țineam eu vechiturile, este acum la pământ. M-am deplasat imediat la fața locului. Am rămas încremenit. Clădirea era jefuită, efectiv. Nu știu ce metodă au folosit, cert este un singur lucru, ditamai clădirea era la pământ!”, ne-a declarat Gigi Cloșcă, managerul societății păgubite. De la statutul de unitate economică emblematică a României, combinatul de altădată a ajuns un dezastru. Nimănui nu-i mai pasă de ceea ce se întâmplă. Fotografiile vorbesc de la sine, amintiri frumoase, transformate în coșmaruri.

Niciun comentariu:

Ceva despre ȘOȘO

  Gânduri scurte 166   Vrei nu vrei, dacă ai timp la dispoziție deschizi Facebook-ul și ai surpriza să fi bombardat cu imagini, știri sa...