Combinatul, gloria pierdută a economiei brăilene
 |
Până
în anul 1990, Combinatul de Fibre, Fire Artificiale și Celuloză și
Hârtie (CFA-CH) de la Brăila reprezenta una din forțele economice ale
României. Acum, locul unde se fabricau fibre și fire artificiale care
mergeau la export în toată Europa și nu numai, unde se producea celuloză
și hârtie, este de nerecunoscut. Clădiri la pământ, încăpute pe mâinile
hoților, au fost devalizate de echipamente și dezmembrate de elementele
componente, de parcă ar fi trecut printr-un cataclism. Așa s-ar putea
descrie imaginea fostului colos de la marginea orașului Brăila. Pe data
de 1 noiembrie 1968 se inființează Combinatul de fibre artificiale de la
Brăila. Încă de la bun început, acesta s-a aflat în subordinea
Centralei industriale de fire și fibre chimice Săvinești. Combinatul de
fibre artificiale Brăila s-a înființat prin preluarea activității de
producție a firelor și fibrelor artificiale de la Combinatul de
celuloză, hârtie și fibre artificiale Brăila, care își reorganizase
activitatea în mod corespunzător. Combinatul de fibre artificiale Brăila
a funcționat pe baza principiului autogestiunii economico-financiare,
cu personalitate juridică și s-a organizat potrivit normelor legale cu
privire la organizarea și conducerea întreprinderilor socialiste de
stat. Combinatul s-a încadrat în gradul special de organizare, grupa IV,
iar unitățile și subunitățile sale au fost înființate conform
legislației de atunci.
Peste 20.000 de locuri de muncă pentru brăileni, în anii socialismului
 |
| Platforma combinatului a ajuns ruină |
Atunci
se întrevedea un viitor prosper pentru orașul de la malul Dunării.
Peste 20.000 de locuri de muncă oferea combinatul pentru oamenii Brăilei
și nu numai. Visul devenise realitate, dar s-a spulberat subit imediat
după anul 1990. Colosul industrial de altădată al Brăilei își închidea
definitiv porțile. Dacă la începutul anului 1990, în Combinat lucrau mii
de angajați, cu timpul, mai exact după numai 12 ani, în cele două
fabrici ale combinatului - de fire și fibre artificiale și de celuloză
și hârtie - mai lucrau doar 600 de oameni. La un moment dat, în 2003,
s-a încercat privatizarea acestuia. Trecuse numai o lună și noul
administrator concediase deja sute de persoane. În octombrie 2008, criza
economică și-a pus amprenta definitiv asupra combinatului. Din cei
aproximativ 200 de angajați care mai rămăseseră, 120 au intrat în șomaj
tehnic. Mândria socialismului românesc devenise, peste noapte, o
amintire. Brăilenii își aduc aminte și acum despre ceea ce a însemnat
Combinatul de Celuloză și Hârtie. “Domnule, dimineața era un adevărat
furnicar. Tramvaiele și autobuzele care aveau traseul până la combinat
erau arhipline. Erau zile când oamenii stăteau și pe scară. Țin minte și
acum. La noi, în combinat, exista o autobază de mașini de transport
pentru angajați. Cred că erau pe puțin o sută de autobuze. Acestea
asigurau zilnic transportul oamenilor din județ. Combinatul putea fi
ușor asemuit cu un mic orășel. Deja începuseră construirea blocurilor de
la kilometrul 10. Se ridicase și un dispensar. Acum ce să vă mai spun?
Locul arată ca după bombardament. Clădiri puse la pământ, hoți de fier
vechi și paznici care, pur și simplu, nu au cum să facă față celor care
vin să prăduiască locul. Sincer, să vă spun, nu-mi vine să cred ce a
ajuns dintr-un colos al industriei românești”, ne-a declarat Ionuț
Vintilă, fost angajat al Combinatului de Celuloză și Hârtie Brăila,
Secția celofibră.
Închiderea combinatului a avut conotații politice, spun brăilenii Decizia închiderii
Combinatului
de Celuloză și Hârtie Brăila a fost luată de politicienii de la acea
vreme, spun brăileni care au lucrat în combinat. Mai exact în anul 1997,
Guvernul României, condus atunci de Victor Ciorbea a pus lacătul pe
ușile mastodontului. A fost anul când au fost cele mai multe
disponibilizări, peste 17.000. Atunci muncitorilor nu le-a venit să
creadă. Imediat, prin secții a umblat vorba că este o execuție țărănistă
a lui Victor Ciorbea, personaj care acum apare pe diferite posturi tv,
acuzând actuala putere de incompetență, uitând parcă ce a făcut domnia
sa în trecut. Același Victor Ciorbea care a tăiat la Brăila în carne
vie, desființând societăți comerciale care puteau fi privatizate.
SC „Celhart Donaris” și-a închis porțile în 2009
Tot în aceeași perioadă, au mai fost închise alte două întreprinderi
emblematice pentru industria Brăilei: “Promex” și “Laminorul”.
1997 a
fost, de altfel, și anul când s-a trecut la preluarea clădirilor și a
utilajelor existente în combinat de către firma “Tofan Grup”. Pentru că
după numai câteva luni, combinatul – fabrica de fibre artificiale - care
între timp căpătase denumirea de „Dunacor”, nu a adus niciun profit
firmei de la București, aceasta a închis secția de la Brăila. Cealaltă
parte a combinatului, fabrica de celuloză și hârtie, devenită “Celhart
Donaris”, a cunoscut o lungă perioadă de tranziție fiind preluată de
controversatul om de afaceri Vladimir Cohn. În anul 2009, și ultimii
salariați au fost trimiși acasă, combinatul fiind definitiv închis, o
investiție care atunci când s-a pus pe picioare a costat statul român
peste un miliard de dolari. După 1997, fostul combinat a devenit, peste
noapte, locul de profit pentru hoții din Brăila. În mai puțin de 15 ani,
aceștia au reușit la propriu să distrugă clădiri întregi, să fure
componente, piese și resturi de utilaje rămase la discreția
„comercianților” de fier vechi. Deși polițiștii și jandarmii patrulează
zilnic prin combinat, hoții își văd în continuare de treabă. Locul arată
parcă este desprins dintr-un film celebru al lui Jean Claude van Damme,
“Cyborg”.
Patrimoniul combinatului a ajuns pe mâinile hoților
Deși
pare aproape incredibil, managerul unei mici societăți care își are
sediul la marginea combinatului ne-a povestit cu groază cum, în urmă cu
câteva zile, aproximativ 20 de persoane au pus la pământ o clădire
înaltă de câțiva metri. “A venit la mine un prieten și mi-a spus cu
groază că acea clădire în care îmi mai țineam eu vechiturile, este acum
la pământ. M-am deplasat imediat la fața locului. Am rămas încremenit.
Clădirea era jefuită, efectiv. Nu știu ce metodă au folosit, cert este
un singur lucru, ditamai clădirea era la pământ!”, ne-a declarat Gigi
Cloșcă, managerul societății păgubite. De la statutul de unitate
economică emblematică a României, combinatul de altădată a ajuns un
dezastru. Nimănui nu-i mai pasă de ceea ce se întâmplă. Fotografiile
vorbesc de la sine, amintiri frumoase, transformate în coșmaruri.
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu