Secretul longevităţii unui "FARAON BUGETAR". Decăderea Oltchim,
povestită chiar de Constantin Roibu, fostul director care a câştigat
500.000 de euro doar din salarii
de Andrei Luca POPESCU
Privatizarea combinatului petrochimic Oltchim trebuie să se încheie joi, fie că Guvernul condus de Victor Ponta vrea sau nu. gândul
a descris aici cum guvernele Tăriceanu, Boc şi Ponta au contribuit la
transformarea Oltchim într-o gaură neagră a economiei româneşti, prin
decizii discutabile sau prin ignorarea problemei. Ajuns în al
doisprezecelea ceas, Guvernul trebuie să privatizeze Oltchim sau să
declanşeze procedura lichidării, conform înţelegerii cu Fondul Monetar
Internaţional (FMI), riscând chiar redeschiderea dosarului deschis de
Comisia Europeană, în care România a fost cercetată pentru acordare
ilegală de ajutoare de stat, la Oltchim. Astăzi, fostul director de la
Oltchim, Constantin Roibu, a povestit pentru gândul
cum s-a ajuns la acest declin şi cum putea guvernul condus de Victor
Ponta să iasă din clinciul unei privatizări "atipice", cum singur o
descriu oficialii de la Palatul Victoria.
Cine este Roibu
Constantin Roibu a condus Oltchim timp de 21 de ani, indiferent de
partidele şi alianţele politice care s-au perindat pe la guvernare.
"Domnul Constantin Roibu este un faraon bugetar, care a rezistat de-a
lungul anilor. Numai dânsul ştie secretul longevităţii sale şi cei care
l-au susţinut", declara Remus Vulpescu, şeful OPSPI, pentru
gândul.
Roibu şi-a dat demisia, alături de întreaga conducere de la Oltchim, la
solicitarea reprezentanţilor Guvernului, care au acuzat managementul
defectuos al combinatului.
Constantin Roibu a câştigat sume importante de
bani
cât a condus combinatul Oltchim. Doar din salarii, drepturi de autor şi
indemnizaţiile de membru al Consiliilor de Administraţie, Roibu a
câştigat aproximativ
500.000 de euro ,
în perioada 2007-2011. Roibu a câştigat aceşti bani aflându-se la
conducerea Oltchim, dar şi în Consiliile de Administraţie ale
Protectchim (desprinsă în 2003 din Oltchim, se ocupă cu instalaţii şi
construcţii), Designro (fosta secţie de proiectare a Oltchim, separată
ca firmă) şi Oltchim Gmbh (reprezentanţa Oltchim din Germania, de la
Frankfurt).
"În
momentul în care nu reuşeşti să faci ce ţi-ai propus, dai vina pe
alţii. Situaţia de la Oltchim şi faptul că a intrat în cădere liberă
sunt cunoscute din 2007, când a avut loc
diminuarea capitalului social şi transformarea capitalurilor proprii,
care erau pozitive înainte de conversie, în capitaluri negative ( n.r: guvernul Tăriceanu a operat o majorare de capital, prin conversia unei creanţe a AVAS la Oltchim).
În imposibilitatea de a te finanţa şi de a-ţi putea continua
activitatea, acesta a fost rezultatul. Rezultat pe care noi l-am anunţat
în fiecare şedinţă a AGA, în fiecare Consiliu de Administraţie", a
explicat pentru
gândul Constantin Roibu.
"Dacă
strategia prezentată de mine este proastă, de ce se merge în continuare
pe aceeaşi strategie, pe integrare cu rafinăria şi cu petrochimia? De
ce dau vina pe mine? M-a ajutat cineva să pun în practică această
strategie?", mai spune Roibu. Guvernul Ponta intenţionează să
privatizeze Oltchim la pachet
cu rafinăria şi operaţiunile de petrochimie de la Arpechim, fără care
Oltchim nu poate funcţiona, lucru semnalat de conducerea şi sindicatele
de la Oltchim.
Gândul a
arătat că Oltchim a început să piardă bani din 2007 şi nu a mai avut
cum să funcţioneze efectiv începând din 2008, din cauza unor decizii
politice discutabile, care nu au nicio legătură cu managementul
companiei. Rafinăria Arpechim Piteşti, de unde Oltchim îşi lua materia
primă pentru producerea de PVC, a fost vândută către OMV Petrom, care în
2008 a decis închiderea ei.
Roibu: Guvernul Ponta avea soluţia privatizării Oltchim de la Guvernul Ungureanu
Principala
cheie a privatizării Oltchim a fost conversia creanţei pe care AVAS o
deţine la combinat, în acţiuni. Este vorba despre o datorie care se
ridică la 250 de milioane de euro,
cu tot cu dobânzi şi penalităţi, pe care Oltchim o are către AVAS. În
acest fel, printr-o majorare de capital, statul român ar ajunge să
deţină peste 95% din acţiunile companiei. Soluţia a fost agreată atât de
guvernul Boc, cât şi de cel condus de Ponta, însă niciunul nu a reuşit
să o ducă la capăt, deşi Comisia Europeană a dat aviz pozitiv măsurii.
Astfel, guvernul Ponta a ajuns în situaţia neatractivă pentru
investitori, de a vinde o companie cu datorii de peste 700 de milioane
de euro, dintre care 250 de milioane sunt chiar către statul român.
"Guvernele
care au fost până acum au avut o reţinere să facă conversia, pentru că
au aşteptat permisiunea de la Comisia Europeană. Eu am solicitat să nu
mai stăm după aprobare şi să dăm drumul la conversie, după care să luăm
şi aprobarea. Nu am fi ajuns în această situaţie. De ce nu s-a făcut
conversia când a venit noua conducere a Guvernului? (n.r: aprobarea de la CE a fost dată în 2011). Justificările pe care le aduce Remus Vulpescu sunt total nefondate", susţine Constantin Roibu, în interviul acordat gândul.
Piedica în calea acestei conversii, invocată atât de guvernul Boc,
cât şi de guvernul Ponta, inclusiv prin vocea lui Remus Vulpescu, şeful
OPSPI, au fost acţionarii minoritari de la Oltchim - PCC SE (Germania)
şi Nachbar Services (fond de investiţii offshore din Cipru). Aceste
firme ar fi rămas cu doar 5% din acţiuni, din aproximativ 32% cât deţin
în prezent împreună, pierzând astfel controlul asupra Oltchim.
Decizia privind conversia creanţei AVAS în acţiuni poate fi luată
numai cu două treimi din voturile Adunării Generale a Acţionarilor,
lucru practic imposibil, dacă acţionarii minoritari care deţin împreună
32% din companie se opun.
După cum gândul a arătat aici,
PCC SE a înaintat însă un memorandum către Ministerul Economiei, la
începutul lunii august, în care se arăta dispus să renunţe la opoziţie.
În ultimul moment, germanii au schimbat însă condiţiile, au arătat
reprezentanţii Guvernului: ei au cerut, în schimbul cooperării, fie să
li se garanteze câştigarea licitaţiei la Oltchim, fie să li se garanteze
că firma câştigătoare le va cumpăra participaţia la Oltchim. Guvernul
Ponta a refuzat aceste condiţii.
Totuşi, Constantin Roibu a explicat pentru
gândul că exista o soluţie şi pentru acest clinci:
un
proiect de ordonanţă de urgenţă iniţiat de premierul Mihai Răzvan
Ungureanu, care a rămas însă în sertarul Ministerului Economiei.
"Şi în situaţia în care PCC nu şi-ar fi dat acordul, se demarase o
ordonanţă de urgenţă, pentru modificarea articolului 17 din legea 137
(pentru accelerarea privatizării), prin care
se putea face majorarea de capital cu majoritate simplă, de 50%, cu aprobarea dreptului de preferinţă acţionarului minoritar.
Bineînţeles că se putea trece peste PCC, se putea obţine votul în AGA.
Chiar dacă ar fi fost apoi un litigiu deschis de acţionarii minoritari,
având aprobarea UE să faci conversia, statul îşi vedea de treabă şi
mergea cu privatizarea înainte, iar litigiul se încheia în câteva luni",
explică Roibu.
Proiectul, care se află şi acum în dezbatere pe site-ul Ministerului Economiei,
prevedea conversia automată în acţiuni a creanţelor deţinute de AVAS la
companii cu capital majoritat de stat, acordând drept de preferinţă
acţionarilor minoritari (adică aceştia să poată să cumpere primii
acţiuni la un preţ preferenţial, pentru a-şi păstra nivelul iniţial al
participaţiei în companie).
Piedicile acţionarului minoritar german, susţinute de un europarlamentar PDL
Încă din 2007, când PCC SE a crescut în proporţia acţionariatului de
la 4% la 12%, printr-o majorare de capital operată de AVAS, sub mandatul
guvernului Tăriceanu, germanii au acţionat întotdeauna pentru a-şi
apăra interesele, care nu au corespuns întotdeauna statului român şi
privatizării Oltchim cu orice preţ. Dovada cea mai recentă este opoziţia
la conversia creanţei AVAS.
"PCC şi-a urmărit un scop şi nu îl condamn pe el, îi condamn pe cei
care l-au ajutat. În definitiv, PCC este un acţionar care a vrut să
cumpere pachetul de acţiuni la Oltchim la o valoare cât mai avantajoasă
pentru el. PCC este şi un concurent al nostru pe piaţă, normal că a vrut
să aibă controlul pieţei", a explicat pentru
gândul Constantin Roibu.
PCC SE deţine un combinat similar în Polonia - Rokita, care este concurent direct al Oltchim.
Roibu condamnă faptul că
reprezentanţi ai statului român au ajutat firma germană să acţioneze împotriva intereselor statului şi ale Oltchim.
În 2009, reprezentanţii PCC au depus la Parlamentul European o petiţie,
prin care cereau sesizarea Comisiei Europene cu privire la un ajutor de
stat ilegal acordat de România către Oltchim.
Petiţia a fost susţinută de fostul europarlamentar PDL Nicolae Vlad Popa. Acesta nu a putut fi contactat de
gândul pentru comentarii.
Constantin Roibu a rezistat la conducerea Oltchim timp de 21 de ani,
indiferent de partidele aflate la guvernare. Mulţi s-au întrebat cum a
rezistat, existând chiar acuze că fiecare partid a beneficiat de bani
pentru campanii electorale, de la Oltchim.
"
Eu am rezistat pentru că nu am fost angajat politic în niciun partid.
Şi am rezistat pentru că eu am preluat Oltchim la o cifră de afaceri de
72 de milioane de euro, am făcut retehnologizări, implementare de
produse noi şi am adus cifra de afaceri la 530 de milioane de euro în
2008, atunci când s-a oprit funcţionarea petrochimiei de la Piteşti.
Firma a fost într-o continuă creştere, am avut ani în care am fost pe
profit.
În toate firmele în care nu s-a schimbat managementul o
dată cu schimbarea guvernelor - ALRO, Dacia, Petromidia, acolo unde a
existat o continuitate, firmele s-au dezvoltat, sunt în viaţă şi la ora actuală şi s-au făcut privatizări de succes", a explicat însă Roibu, pentru
gândul.
Roibu nu a dorit să comenteze prea mult cu privire la competitorii care se luptă pentru Oltchim. El
a apreciat interesul ruşilor de la Gazprom,
pentru că aceştia, prin forţa financiară pe care o au, ar reprezenta o
garanţie că Oltchim va funcţiona şi după privatizare. Despre iniţiativa
omului de televiziune Dan Diaconescu, Roibu nu are o părere la fel de
bună.
"
Ideea lui Dan Diaconescu nu este viabilă. Timpul
este foarte scurt şi îi trebuie foarte mulţi bani. Sunt convins că Dan
Diaconescu nu va putea să strângă din piaţă atâţia bani, încât să poată
să repornească acest lanţ petrochimic, împreună cu rafinăria", spune
Roibu.
, 20 septembrie, ne vom reînscrie la licitaţie cu o
singură ofertă îmbunatăţită, cu care ne dorim să câştigam. Decizia de
retragere a ofertelor Chimcomplex şi de îmbunătăţire a celor depuse de
Aisa Invest a venit şi pe fondul declaraţiilor premierului României,
care este dezinformat cu privire la capacitatea investiţională a
ofertantului Chimcomplex. Precizăm că în caietul de sarcini nu este
niciun criteriu de precalificare în acest sens, iar dacă ar fi fost,
competitorii de tip «exotici» nu ar mai fi avut posibilitatea de a se
înscrie, însa poate ca s-a dorit acest lucru", se arată într-un
comunicat transmis de grupul Serviciile Comerciale Române (SCR), deţinut
de Ştefan Vuza.
Premierul Victor Ponta a declarat miercuri că situaţia Oltchim nu
este una fericită, deoarece o ofertă este "exotică", iar cei de la
Chimcomplex sunt prea mici pentru a prelua combinatul. "Nu este o
situaţie fericită, pentru că, din păcate, dincolo de cei care sunt deja
acolo, din cele două oferte una este exotică, iar cealaltă trebuie
verificată din punct de vedere al potenţialului financiar. Totuşi, cei
de la Chimcomplex sunt destul de mici faţă de cât de mare este Oltchim.
Indiferent însă de rezultatul final, nu vom accepta niciun fel de ofertă
care presupune pierderea locurilor de muncă şi dezmembrarea Oltchim.
Situaţia este foarte dificilă", a spus Ponta.
Andrei Luca Popescu este reporter special al ziarului Gândul