Uneori

Reflecții de om mai în vârstă...

Uneori

Uneori am prea mult timp și nu mai știu ce să fac cu el

Uneori mi se pare că sunt altul și nu cel pe care-l știam

Uneori dorințele mi se opresc singure și nu mai au speranțe

Uneori controlul cerebral se face că știe ce îmi face corpul

Uneori simt dureri care nu știu dacă sunt reale sau vis

Uneori părți ale corpului meu  o iau razna și nu știu de ce

Uneori gândurile îmi fug prea repede înapoi și nu văd înainte

Uneori aud ceva care mi se pare cunoscut și nu știu de unde

Uneori încerc repede să-mi aduc aminte un nume și nu pot

Uneori mi se bulucesc multe în minte și nu pot să le deslușesc

Uneori mă duc într-un loc și nu mai știu de ce imediat

Uneori mă uit în oglindă și de acolo mă privește altcineva

Uneori mă delectez cu muzică și calificativul de muzică bună este subiectiv

Uneori mă uit la tineri și nu le mai înțeleg reacțiile

Uneori mă gândesc că și noi eram așa la vârsta lor, dar în altă epocă

Uneori se pare că încă mai știu multe dar se pare că nu este așa

Uneori deschiderea spre lumea de astăzi cere implicare cerebrală

Uneori am văzut că mai binele este dușmanul binelui

Uneori speranța este bine să moară ultima

Uneori este bine că mai există UNEORI și nu este ceva permanent

Uneori fără să vrem aplicăm instinctiv așa zisele legi ale lui Murphy și constatăm că sunt adevărate...